Iluminatul la mansardă

Mansarda primește lumina altfel decât orice altă cameră din casă. Ziua vine de sus, prin ferestre așezate în pantă, și se schimbă de la oră la oră. Seara, tavanul nu mai e un plan orizontal deasupra capului, ci doi pereți înclinați care coboară până la genunchi. Plafoniera din mijloc luminează aici coama, lasă colțurile joase în umbră și orbește pe cine stă în pat.

Mai jos găsești reperele de cantitate, panta folosită ca reflector, spoturile montate fără să strici bariera de vapori și lumina de la pat, de la birou, de pe grinzi și de pe scară. Pentru toate deciziile de amenajare sub pantă, pornește de la ghidul complet de amenajare a mansardei.

Lumina de zi vine de sus

Publicația tehnică a unui producător de ferestre de mansardă arată că fereastra de acoperiș dă cel puțin de două ori mai multă lumină decât o fereastră verticală de aceeași mărime. Partea mai puțin comodă: soarele intră direct în câmpul vizual, ca la orice fereastră, deci pe pat, pe birou sau pe ecran, după cum e orientată panta. Pe o pantă spre est, lumina puternică vine dimineața; pe una spre vest, seara, cu soarele jos.

Același document observă că peretele de lângă fereastra de acoperiș e mai luminat decât cel de lângă o fereastră de fațadă, așa că trecerea de la geam la perete e mai blândă și orbirea mai mică; un glaf alb ajută, unul închis la culoare înghite lumina. Poziția ferestrei față de pat și birou o decizi odată cu planul, după articolul despre poziția ferestrei de mansardă; rulourile decid cât de întunecat e dormitorul dimineața.

Câtă lumină: reperele din normativ și din practică

NP 057-02, normativul pentru proiectarea clădirilor de locuințe, dă iluminări medii pentru iluminatul normal al încăperilor. Se aplică și la transformarea locuințelor existente; pentru casele parter și parter plus un etaj din mediul rural are caracter de recomandare, iar la locuințele cu mansardă trimite și la normativul de mansarde, NP 064.

Cifrele din normativ sunt minime de proiectare. licht.de, inițiativa de informare a industriei germane de iluminat, recomandă mai mult unde citești sau lucrezi și amintește că un om de 60 de ani are nevoie de o iluminare dublă față de unul de 20 pentru aceeași acuitate. Normativul cere și uniformitate: iluminarea minimă de cel puțin 0,40 din cea medie în camere și 0,25 în spațiile de circulație. Sub pantă, asta e partea grea, pentru că zonele joase rămân în umbra unei surse centrale. De aceea lumina se face în trei straturi: generală, pentru orientare, zonală, pentru pat, masă sau dulap, și de atmosferă, pentru accente.

Lumina generală: panta ca reflector

Sub pantă, lumina generală funcționează cel mai bine indirect. licht.de descrie lumina reflectată de pereți și tavan ca plăcută și notează că lumina liniară, cu benzi LED, face camerele să pară mai mari. Panta e o suprafață mare, înclinată spre cameră: lumina trimisă pe ea se întoarce difuză în toată încăperea, fără surse care să orbească.

Trei soluții dau acest efect:

• Aplicele pe peretele de genunchi, cu lumina în sus. Luminează panta de jos în sus și scot din umbră exact zona joasă. licht.de notează că lumina pe partea de sus a pereților face camera să pară mai înaltă, iar o singură lumină de sus apropie pereții și micșorează camera.
• Banda LED în profil, de-a lungul peretelui de genunchi sau la coamă. Pe muchia dintre peretele de genunchi și pantă luminează panta în toată lungimea; pe tavanul orizontal de sub coamă, ambele pante spre jos. Sursa de alimentare și accesul la ea se stabilesc cu electricianul.
• Lampadarul cu lumină spre tavan (uplight). Nu cere nicio gaură în pantă și se mută odată cu mobila, potrivit pentru o mansardă deja placată.

Culoarea pantei decide cât din lumină se întoarce. După licht.de, pereții albi reflectă până la 85 % din lumină, iar un lambriu de lemn deschis la culoare până la 50 %. Panta îmbrăcată în lemn întoarce deci cel mult 50 / 85 ≈ 0,6 din lumina pe care ar întoarce-o una albă. Cu lambriu ai nevoie de mai multă lumină instalată. Pentru o mansardă joasă, licht.de recomandă un tavan mai deschis decât pereții.

Spoturi, șine și lustre sub pantă

Spoturile pe pantă

Un spot fix montat într-o pantă luminează perpendicular pe ea, nu spre pardoseală. Axa lui e înclinată față de verticală cu unghiul pantei. Montat la 2,00 m înălțime pe o pantă de 40°, fasciculul atinge pardoseala la 2,00 × tg 40° = 2,00 × 0,839 ≈ 1,68 m spre interiorul camerei; pe o pantă de 45°, la 2,00 m. Pe drum trece prin dreptul ochilor celui aflat de partea cealaltă. Sub pantă îți trebuie deci spoturi orientabile; fișa spune cu câte grade se rotesc, iar unghiul trebuie să acopere panta ta.

Unde le pui contează mai mult decât câte pui. licht.de recomandă spoturile aproape de perete, ca să-l lumineze, și spune că lumina dirijată pe pardoseală „are puțin sens”. La mansardă: spoturi spre peretele de calcan, spre dulap sau spre un tablou, nu un șir în mijlocul pantei.

Șina pe pantă sau la coamă

Șina aduce lumina oriunde dintr-o singură ieșire de tavan, iar spoturile de pe ea se rotesc și se mută după mobilă. Pe pantă sau sub coamă e adesea mai simplă decât spoturile încastrate: o singură străpungere a placării în loc de zece.

Lustra sub pantă

Lustra cere o rozetă potrivită pentru pantă: cele obișnuite sunt gândite de regulă pentru tavan drept; fișa spune dacă se pot monta înclinat. Locul firesc al lustrei e tavanul orizontal de sub coamă sau o grindă, cu prinderea în lemn sau într-o întăritură prevăzută înainte de placare, nu doar în gips-carton. Pe zona de circulație contează înălțimea: NP 057-02 cere sub obstacolele izolate o înălțime liberă de trecere de cel puțin 1,90 m în mansarde, iar o lustră atârnată mai jos devine exact un astfel de obstacol. Deasupra mesei, unde nu se circulă, licht.de dă circa 60 cm între corp și blat, ca să nu orbească.

Spoturile încastrate și bariera de vapori

La mansardă, sub gips-carton se află bariera de vapori. Orice gaură în ea lasă aerul cald și umed din cameră să intre în izolație, unde se poate condensa pe fața rece. Fiecare spot încastrat direct prin folie e o astfel de gaură. Ai trei variante corecte, alese cu proiectantul și cu electricianul autorizat ANRE înainte de izolație.

1. Stratul de instalații. Între barieră și gips-carton rămâne o cavitate din șipci sau profile, pentru cabluri, doze și spoturi; bariera rămâne întreagă. Adâncimea trebuie să încapă spotul: un profil CD 60/27 are 27 mm înălțime, iar carcasele etanșe dintr-o fișă de producător au 70 sau 95 mm. O carcasă de 70 mm într-un strat de 27 mm ar intra cu 70 − 27 = 43 mm în stratul barierei, deci cavitatea se face mai adâncă, cu șipci sau cu profile pe distanțieri, în zonele unde vor sta spoturi.
2. Carcasa etanșă pentru spot. Fișa unei astfel de carcase o descrie ca fiind făcută pentru montajul etanș al spoturilor LED fixe și orientabile în tavane izolate: protejează folia și izolația de căldură și nu distruge bariera. Condițiile din fișă: carcasa nu are voie să fie înfășurată în izolație, corpurile folosite trebuie să fie încercate după EN 60598-1 și potrivite pentru montaj direct pe materiale normal inflamabile, iar driverul stă separat de corp.
3. Corpuri aplicate. Spoturile aplicate, aplicele și șinele trec prin placare doar cu un cablu, iar cablul trece prin folie, unde nu există strat de instalații, cu o manșetă etanșă proprie.

Pentru prize și întrerupătoare există doze de sistem etanșe, fără strat de instalații; fișa uneia dă 55 mm adâncime și rezistență permanentă de până la 80 °C. Nu sunt făcute pentru corpuri de iluminat. Decuparea plăcii, căldura și accesul la drivere sunt descrise în ghidul despre spoturile în tavanul de rigips.

Lumina pe zone: patul, biroul, dulapul

La pat

Sub pantă, aplica de la pat stă pe pantă sau pe peretele de genunchi. licht.de recomandă aplice lângă sau deasupra patului, cu reflector rotativ și braț mobil, comandate și dimate separat, plus un întrerupător la pat, în montaj cap-scară sau multiplu, ca lumina generală să se stingă și din pat. Legea locuinței cere în dormitor doar un loc de lampă, un comutator și două prize, adică un minim. Lângă peretele de genunchi, orice corp e aproape de ochi: alege corpuri cu sursa ascunsă, nu becuri descoperite. Cum așezi patul față de pantă și de fereastră afli din articolul despre dormitorul sub pantă.

La birou

La birou, licht.de cere cel puțin 500 lx pe masă la munca făcută profesional, cu redarea culorilor de cel puțin Ra 80, și corpuri care își dau lumina „mult deasupra capului unui om așezat”, ca să nu orbească. Lângă peretele de genunchi, regula a doua nu se poate respecta, deci soluția e o lampă de birou reglabilă și lumină indirectă pe pantă. Poziția mesei se discută în articolul despre biroul de la mansardă, iar lumina de lucru în general, la lumina pentru birou.

La dulap și în nișe

Pentru dulap, licht.de pune spoturile de tavan la circa 50–80 cm în fața lui. Sub pantă, acel spot stă chiar pe pantă și se orientează spre fronturi; nișele din peretele de genunchi primesc mai bine lumină montată în mobilier.

Grinzile aparente

Clești, pane sau stâlpi lăsați la vedere sunt locul cel mai bun pentru o lumină care nu se vede. Pe fața de sus a unui clește, o bandă LED în profil sau un corp liniar luminează ambele pante și coama, iar pe fața laterală a unei pane, un șir de spoturi mici luminează pereții de calcan. Condiții: corpurile montate direct pe lemn trebuie să fie potrivite pentru montaj pe materiale normal inflamabile, cum cere și fișa carcasei de mai sus, iar licht.de avertizează ca niciun corp de iluminat să nu fie acoperit cu textile sau materiale ușor inflamabile. Ce grinzi rămân la vedere și cum se tratează afli din articolul despre grinzile aparente.

Scara și ultima treaptă

Scara e locul unde lumina ține de siguranță, nu de atmosferă. NP 057-02 cere ca scările să fie „corespunzător și uniform luminate, fără risc de producere a fenomenului de strălucire orbitoare”, cu o iluminare medie de 50–75 lx pe suprafața treptelor. licht.de adaugă cum se obține:

• Lumina vine de sus. Luminată de pe palierul de sus, scara își arată începutul și sfârșitul. Corpurile cu distribuție largă dau umbre scurte și moi; umbrele dure, dar și lumina fără nicio umbră, fac treptele greu de citit.
• Lămpile de treaptă, ca lumină de orientare: luminate fiecare sau cel puțin fiecare a treia treaptă, după tipul corpului.
• Fără orbire la cel care coboară: corpurile prost poziționate sunt, în descrierea licht.de, una dintre cauzele accidentelor pe scări.

Ultima treaptă iese adesea sub pantă, unde un spot fix bate în ochi. Legea locuinței cere întrerupătoare și aplice pentru fiecare spațiu de circulație. La scară, comanda se pune la ambele capete, cu întrerupătoare cap-scară sau cu senzor de mișcare, iar o lumină de veghe la treaptă rezolvă drumul de noapte spre baia de jos. Cum alegi locul scării ca să primească lumină de zi afli din articolul despre unde amplasezi scara.

Culoarea luminii, redarea culorilor și dimarea

licht.de împarte lumina albă în alb cald, sub 3.300 K, alb neutru, între 3.300 și 5.300 K, și alb lumină de zi, peste 5.300 K. Până la circa 2.700 K lumina e liniștitoare, potrivită pentru dormitor și camera de zi; peste 3.300 K e activatoare, potrivită pentru muncă concentrată, mai ales dimineața. Seara, alb cald e „întotdeauna corect”. Pentru locuințe, licht.de cere surse cu redarea culorilor de cel puțin Ra 80.

Lumina generală dimabilă compensează, după licht.de, diferențele mari de luminozitate. Planifică circuite separate pentru lumina indirectă, spoturi, lămpile de la pat și lumina de orientare; corpurile cu temperatură de culoare reglabilă rezolvă dormitorul care e și birou.

În camera copilului, licht.de recomandă ca lămpile la 230 V să nu fie la îndemâna lui; lumina de noapte poate fi o lampă LED de priză. Aplicele de pe peretele de genunchi sunt la înălțimea mâinii lui, deci acolo pui corpuri închise, fără bec accesibil.

Ce stabilești înainte de gips-carton

Lumina sub pantă se decide înainte de placare. licht.de recomandă ca planificarea luminii să înceapă cât mai devreme, împreună cu instalația electrică, și să se prevadă „mai degrabă o ieșire de perete sau de tavan în plus”. Ordinea:

1. Așezi pe plan mobila: pat, birou, dulap, canapea, scară.
2. Alegi lumina generală indirectă și zonală și notezi ieșirile.
3. Alegi varianta pentru spoturi, cu fișele în mână, și verifici adâncimea.
4. Prevezi întăriturile pentru lustre și locul accesibil al driverelor.
5. Stabilești circuitele, comenzile cap-scară, dimarea și senzorii.
6. Proiectantul de instalații face schema, electricianul autorizat ANRE execută, dirigintele verifică bariera înainte de gips-carton.

Greșeli frecvente

• O singură plafonieră la coamă, care luminează vârful mansardei și lasă zona joasă, unde stă patul, în umbră.
• Spoturi fixe în mijlocul pantei, care luminează oblic, cu unghiul pantei față de verticală, direct în ochii celui din partea opusă a camerei.
• Spoturi încastrate direct prin bariera de vapori, fără strat de instalații și fără carcase etanșe.
• Carcasa sau spotul îngropat în vată, deși fișa cere ca el să nu fie înfășurat în izolație.
• Lustra atârnată pe zona de trecere, sub 1,90 m înălțime liberă, sau prinsă doar în gips-carton.
• Pante de lemn închis la culoare cu lumină puțină, care înghit lumina indirectă și lasă camera întunecată.
• Scara fără comandă la ambele capete și cu ultima treaptă în umbră sau în bătaia unui spot.
• Driverele și sursele LED închise fără acces în spatele plăcilor de gips-carton.