Ferestre balcon și ferestre de evacuare

O mansardă are, de obicei, o singură legătură cu restul casei: scara. Fereastra balcon și terasa tăiată în acoperiș deschid camera spre exterior, ca un balcon adevărat. Fereastra de evacuare și ieșirea pe acoperiș sunt pentru situațiile în care trebuie să ieși pe altă parte: un incendiu, curățarea coșului, reparațiile de pe acoperiș.

Toate sunt goluri mari în șarpantă, cu consecințe pentru structură, etanșeitate, acte și siguranță. Mai jos găsești la ce pante funcționează după fișele producătorilor, ce spune normativul de securitate la incendiu P 118/1-2025 despre evacuarea din mansardă și ce decide proiectantul. Pentru alegerea ferestrelor obișnuite, pornește de la ghidul de alegere a ferestrelor de mansardă.

Patru soluții, patru scopuri

Normativul pentru proiectarea mansardelor, NP-064-02, prevede și terase și balcoane obținute prin retragerea pereților perimetrali, acolo unde volumetria permite.

Fereastra balcon: cum funcționează și unde se poate monta

Fereastra balcon este, de fapt, o combinație de două canate suprapuse într-un singur toc lung. Fișa de aplicare a unui producător o descrie așa: elementul de sus este o fereastră cu deschidere sus, care se ridică în afară până la 45°; după ce l-ai deschis, elementul de jos se împinge în afară până ajunge vertical, iar balustradele laterale integrate se ridică pe ambele părți. Rezultă o nișă în care stai în picioare, în afara planului acoperișului. Certificatul tehnic irlandez al modelului similar al altui producător descrie același principiu, cu balustradele ascunse în canat când fereastra e închisă.

Panta acoperișului decide dacă se poate

Ambele produse au o plajă îngustă de pante: 35–53° față de orizontală la primul producător, 35–55° la al doilea. Limita ține de felul în care se deschide: canatul de jos pivotează până la vertical, iar nișa care rezultă este gândită pentru o anumită înclinare a acoperișului. Pe un acoperiș de 30°, sub minimul ambelor fișe, nu ai fereastră balcon din catalog. Variantele rămân ieșirea pe terasă (dacă sub pantă există un perete vertical și în fața lui o suprafață circulabilă), terasa tăiată în acoperiș sau o lucarnă cu ușă-fereastră, cu structura descrisă în articolul despre tipurile de lucarne.

Lățimea și căpriorii

La primul producător, tocul are 78, 94 sau 114 cm lățime și 252 cm lungime. Un gol atât de lung în pantă trebuie verificat față de tot ce întâlnește în dreptul lui: pane, clești, contrafișe. Dacă lățimea tocului depășește distanța liberă dintre căpriori, golul taie și căpriori. Tăierea căpriorilor și ramele de schimbare sunt o modificare a structurii: le calculează inginerul structurist, nu montatorul. Pe o casă existentă, Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (Legea nr. 169/2026) cere expertiză tehnică pentru fundamentarea proiectului de intervenții, iar expertul spune dacă șarpanta poate primi golul.

Mai e o încărcare de care se ține cont: omul care stă în nișă, sprijinit de balustradă. Fișa producătorului arată, între performanțele declarate pentru marcajul CE după EN 14351-1, „capacitatea portantă a dispozitivelor de siguranță”. Cere declarația de performanță a modelului ofertat și verifică să apară această caracteristică.

Poziția pe înălțime și montajul

Fișa recomandă o înălțime de montaj care permite vederea afară atât în picioare, cât și așezat. Regulile generale de înălțime a parapetului și calculul în funcție de pantă sunt în articolul despre dimensiunea și poziția ferestrei. Balconul are rama de etanșare proprie, iar combinațiile cu alte ferestre cer rame de combinație din tabelul producătorului; ce verifici la ele găsești în articolul despre ramele de etanșare și montajul corect.

Terasa tăiată în acoperiș

Terasa tăiată în acoperiș este varianta mare: se scoate o porțiune de pantă și se face o pardoseală orizontală, cu un perete vertical și o ușă-fereastră spre cameră. Câștigi un spațiu exterior real, cu masă și scaune. Prețul este că acolo nu mai ai un acoperiș în pantă, ci o terasă: Codul o definește ca suprafață orizontală care închide clădirea și asigură protecția la apă, evacuarea controlată a apei și izolarea termică.

Deciziile pe care le iei cu arhitectul și cu inginerul:

• Structura, pentru că se taie mai mulți căpriori și se creează un planșeu nou de terasă, care preia oameni, mobilier și zăpadă.
• Hidroizolația, cu racorduri la ușă, la parapete și la învelitoarea din jur, plus scurgerea apei: unde se duce apa de pe terasă când receptorul este înghețat sau înfundat. Detaliile se desenează în proiect.
• Izolația pardoselii de terasă dacă sub ea este spațiu încălzit și continuitatea barierei de vapori între pantă, peretele vertical și planșeul terasei.
• Parapetul și balustrada, a căror înălțime și alcătuire le stabilește proiectantul după normativele de siguranță în exploatare.
• Vecinii: Codul civil cere cel puțin 2 m între fondul vecin și fereastra de vedere, balconul sau alte asemenea lucrări orientate spre el, măsurați perpendicular de la linia exterioară a balconului; pentru lucrările neparalele cu hotarul, minimul este 1 m.

Un detaliu care contează la siguranță: terasa nu devine automat cale de evacuare. P 118/1-2025 nu consideră căi de evacuare circulațiile pe acoperișuri și terasele care nu au asigurate și marcate căi sigure până la nivelul terenului.

Fereastra de evacuare: ce spune P 118/1-2025

Trebuie mansarda unei case să aibă obligatoriu o fereastră de evacuare? Normativul în vigoare, P 118/1-2025, aprobat prin Ordinul MDLPA nr. 267/2025, se aplică atât construcțiilor noi, cât și intervențiilor asupra celor existente. Iată ce spune pentru o locuință obișnuită.

Câte căi de evacuare

Regula generală este de cel puțin două căi de evacuare. Excepția relevantă pentru case: la construcțiile cu înălțimi obișnuite, o singură cale de evacuare este admisă atunci când pe fiecare nivel suprateran se pot afla simultan cel mult 10 utilizatori. Pentru clădirile existente, Anexa 10 a normativului admite o singură cale când la fiecare nivel se află simultan cel mult 20 de persoane. Două căi devin obligatorii, indiferent de numărul utilizatorilor, la clădirile înalte, la cele cu săli aglomerate și la cele destinate persoanelor care nu se pot evacua singure (în definiția normativului: creșe, grădinițe, spitale, cămine pentru bătrâni, nu locuințe).

Normativul permite ca scara care servește etajul sau mansarda unei locuințe individuale să fie deschisă, neînchisă în casă de scări, și realizată din materiale clasa de reacție la foc C sau D. Altfel spus, pentru o mansardă de casă cu o scară interioară, normativul nu impune, în textele citite aici, o a doua ieșire și nici o fereastră de evacuare.

Când contează fereastra ca a doua cale

Ferestrele apar în normativ ca a doua cale de evacuare în Anexa 10, cea pentru construcțiile existente: ferestre cu ochiuri mobile de cel puțin 75 cm lățime și 1,00 m înălțime liberă, cu parapetul la cel mult 1,50 m deasupra nivelului terenului sau al unei terase prin care se poate ajunge la teren. O fereastră de mansardă stă cu cel puțin un nivel deasupra terenului, deci îndeplinește condiția doar dacă dă spre o terasă de pe care se coboară în siguranță.

Dacă vrei o fereastră de salvare: repere concrete

Chiar fără obligație, poți vrea ca dormitorul de la mansardă să aibă o fereastră prin care se iese sau prin care pompierii ajung cu scara. Cum regula românească de mai sus nu se potrivește mansardei, iată cum fixează alte reglementări o astfel de fereastră:

• Codul de construcții al Bavariei cere ca fereastra care servește drept cale de salvare să aibă cel puțin 0,60 m lățime și 1 m înălțime, să se deschidă din interior și să nu fie mai sus de 1,20 m față de pardoseală. La o fereastră în planul acoperișului, marginea ei de jos, sau ieșirea din fața ei, nu poate fi la mai mult de 1 m, măsurat orizontal, de muchia streașinii.
• Reglementarea irlandeză, așa cum o rezumă certificatul tehnic al unui producător, cere o arie liberă de deschidere de cel puțin 0,33 m², cu lățimea și înălțimea de cel puțin 450 mm, iar orice limitator montat trebuie să fie ușor de manevrat.

Din ele rezultă cele trei lucruri pe care le verifici la orice fereastră de salvare. Primul este deschiderea liberă, nu dimensiunea din catalog. Codurile de catalog dau tocul la exterior; golul prin care treci e mai mic. La balconul descris mai sus, de exemplu, tocul de 780 mm are golul cercevelei de 601 mm: 780 − 601 = 179 mm, deci aproape 18 cm mai puțin în lățime. Cere producătorului deschiderea liberă a modelului, în poziția de evacuare.

Al doilea este felul în care se deschide. Fereastra rabatabilă pe mijloc lasă canatul în mijlocul golului; pentru ieșire, producătorii fac tipuri separate: fereastra cu balamale laterale, deschisă la 90°, cu un mecanism care o ține deschisă și o împiedică să se închidă accidental, și fereastra cu deschidere sus, care se ridică la 40° sau, după eliberarea a două zăvoare, la 68°. O fereastră de evacuare trebuie să rămână deschisă fără să o ții cu mâna.

Al treilea este poziția. Fereastra trebuie să fie jos, aproape de streașină și accesibilă din interior fără mobilă de mutat. P 118/1-2025 cere, pentru clădirile de locuit individuale cu înălțimea de cel mult 8 m, acces pentru autospecialele de stingere pe cel puțin o latură a casei și pe cel puțin 15% din perimetru. Fereastra de salvare are sens pe latura pe care se poate apropia o scară, nu spre curtea interioară închisă sau spre hotarul cu vecinul.

Ieșirea pe acoperiș pentru coșar și întreținere

Normele generale de apărare împotriva incendiilor spun că verificarea, repararea, izolarea termică și curățarea periodică a coșurilor de evacuare a fumului sunt obligatorii, deci coșarul trebuie să ajungă la coș. Normativul pentru învelitorile în pantă, NP 069-2014, cere la acoperișurile cu pantă de peste 30% (circa 17°, adică practic orice acoperiș de mansardă) sisteme de asigurare (podine, scări fixe, puncte de ancorare), în special pentru accesul la coșurile de fum, iar la pante mai mici, puncte de ancorare pentru centura de siguranță. NP-064-02 cere și el ca, pentru întreținerea acoperișului și a ferestrelor de mansardă, să se asigure accesul pe acoperiș, cu dispozitive de siguranță.

După mansardare, podul prin care ajungeai la acoperiș a devenit cameră, iar ieșirea se mută într-o fereastră. Catalogul unui producător separă două familii:

• Ieșirile pentru spații locuite, cu toc din lemn sau acoperit cu poliuretan, geam termoizolant și foaie laminată care împiedică pătrunderea cioburilor în interior, cu balamale laterale, pentru pante de 15–60° sau 15–85°, după model.
• Ieșirile pentru poduri neîncălzite și nelocuite, cu toc din poliuretan, cercevea din aluminiu și ramă de etanșare integrată, montabile doar pe învelitori ondulate de cel mult 60 mm înălțime. Nu sunt pentru o cameră locuită.

Ieșirea pe acoperiș se pune pe aceeași pantă cu coșul și cât mai aproape de el, iar de la fereastră la coș trebuie să existe sistemul de asigurare cerut de NP 069-2014. Dacă poziția coincide cu o fereastră de care ai oricum nevoie pentru lumină, o fereastră cu balamale laterale rezolvă ambele funcții.

Copiii și ferestrele mari

La o cameră de copil, siguranța înseamnă să controlezi cât se deschide fereastra fără să blochezi ieșirea în caz de urgență. Cele două cerințe se bat cap în cap, iar documentația producătorilor o spune deschis:

• Limitatorul pentru ferestrele rabatabile pe mijloc este, la un producător, un dispozitiv de blocare rezistent la copii conform EN 16281. Instrucțiunile avertizează că unii copii, mai ales de la aproximativ 4 ani în sus, vor reuși să-l manevreze, că nu se reblochează automat după ce a fost eliberat complet și că cheia trebuie să fie la îndemâna adulților, pentru deschiderea completă în caz de incendiu, dar nu a copiilor mici, și niciodată lăsată în dispozitiv.
• Limitatorul pentru ferestrele cu deschidere sus reduce deschiderea de la 45° la cel mult 27° și, spune același producător, de regulă nu satisface nici cerința de evacuare, nici pe cea de a împiedica escaladarea. Alternativa propusă este mânerul cu cheie.
• Fereastra balcon are balustrade doar pe laturi, iar canatul de jos ajunge vertical. Se deschide numai în prezența unui adult, iar sub ea nu se pun pat, ladă sau birou pe care un copil să se urce.

În practică, fereastra pe care o desemnezi ca fereastră de salvare se echipează cu mâner cu cheie, cu cheia agățată la vedere, sus, lângă ea, iar celelalte ferestre ale camerei pot primi limitatoare.

Acte: ce schimbă aceste ferestre

Codul permite amenajarea mansardei într-un pod existent pe bază de notificare doar fără modificarea volumetriei de ansamblu și fără măsuri de consolidare, în afara zonelor protejate. Fără nicio formalitate se înlocuiesc ferestre doar dacă se păstrează forma și dimensiunile golurilor. Practic:

• Înlocuirea unei ferestre de mansardă vechi cu una nouă, de aceeași formă și mărime, nu cere acte în afara zonelor construite protejate și a zonelor de protecție a monumentelor.
• Fereastra balcon sau ieșirea pe acoperiș într-un gol nou care taie căpriori înseamnă intervenție asupra structurii, cu expertiză tehnică și proiect; regimul exact (notificare sau autorizație) îl stabilește arhitectul pe baza certificatului de urbanism.
• Terasa tăiată în acoperiș schimbă forma acoperișului și volumetria, deci iese din condiția de notificare pentru mansarde; procedura o stabilește arhitectul pe baza certificatului de urbanism.
• În zonele construite protejate și în zonele de protecție a monumentelor nu se aplică nici notificarea, nici scutirea de formalități, iar în zonele de peisaj cultural Codul interzice autorizarea lucrărilor care, prin aspect (conformarea și amplasarea golurilor, raportul gol-plin, învelitoare), depreciază valoarea peisajului (art. 196); un balcon în acoperiș spre stradă poate cădea aici.

Detaliile procedurii sunt în articolul despre autorizația pentru mansardare.

Greșeli frecvente

• Fereastra balcon comandată pentru o pantă sub minimul din fișă, în speranța că „merge și așa”, în afara condițiilor pentru care producătorul își asumă produsul.
• Căpriori tăiați de montator pentru a face loc unui toc lat, fără calculul inginerului și fără rame de schimbare.
• Fereastra rabatabilă pe mijloc considerată fereastră de salvare, deși canatul rămâne în mijlocul golului.
• Dimensiunea tocului confundată cu deschiderea liberă, când golul real este vizibil mai mic decât tocul.
• Fereastra de salvare pusă sus, lângă coamă, unde nu ajunge nici omul din cameră fără scaun, nici scara pompierilor.
• Trapa pentru pod nelocuit montată într-o cameră locuită, ca ieșire pentru coșar, cu risc de condens și pierderi de căldură.
• Limitator cu cheia lăsată în fereastră sau, invers, cheia ascunsă atât de bine încât nimeni nu o găsește la nevoie.
• Terasa tăiată în acoperiș tratată ca acoperiș în pantă, fără hidroizolație de terasă desenată în proiect și fără acte.