Unde pui cada și dușul sub pantă

La mansardă, baia nu se desenează pe plan, ci pe secțiune. Același metru pătrat de pardoseală este bun pentru o cadă și imposibil pentru un duș, după cât de aproape este de peretele scund. Pune fiecare obiect în fâșia potrivită și o baie mică sub pantă funcționează; greșește fâșia și o vei folosi aplecat în fiecare dimineață.

Mai jos ai harta înălțimilor pentru fiecare obiect, calculul distanței de la peretele scund pentru panta ta și un exemplu numeric de baie de 2,00 × 2,50 m. Pentru celelalte decizii (locul băii în casă, planșeul, apa caldă, încălzirea), pornește de la ghidul complet al băii la mansardă.

Ce spune NP 064 despre baia sub pantă

Normativul pentru proiectarea mansardelor la clădiri de locuit, NP 064-02, spune la pct. 2.3.1: „lavoarul se poate amplasa în spațiul cu înălțime liberă de minim 1,90 m, iar vasul de W.C. și bideul, se pot amplasa în spațiul cu tavan înclinat, cu condiția asigurării, la 70 cm de la perete, a înălțimii libere de circulație minime (1,90 m)”. Pentru pante mici, recomandă „fie dispunerea obiectelor sanitare pe pereții cu înălțime mare, fie înălțarea peretelui delimitator al mansardei până la o înălțime convenabilă”. Sunt recomandări de proiectare („posibilități de mobilare”), nu praguri de autorizare. Separat, la pct. 2.2.2, normativul urmărește pentru băi cel puțin 2,30 m „în zona cu înălțimea maximă a încăperii”, iar figura A10 desenează vasul WC sub pantă și două așezări ale căzii.

Normativul adaugă că recomandarea pentru WC „poate fi respectată la mansardele cu panta acoperișului ≥ 20° și înălțimea peretelui delimitator al mansardei de minimum 1,20 m”. Fă totuși calculul pentru acoperișul tău: cu un perete scund de 1,20 m, ca să ai 1,90 m la 70 cm, panta trebuie să fie de cel puțin 45° (1,20 + 0,70 × tg 45° = 1,90 m). La 40° obții 1,20 + 0,70 × 0,839 = 1,79 m, la 30° doar 1,60 m. Pentru 1,90 m la 70 cm, peretele scund trebuie să aibă 1,50 m la 30°, 1,41 m la 35°, 1,31 m la 40° și 1,20 m la 45°.

Harta înălțimilor pentru fiecare obiect

Sondajul antropometric al armatei americane (ANSUR II), citat de un centru universitar de ergonomie, dă 175,5 cm pentru un bărbat de talie mijlocie, 187,0 cm pentru unul foarte înalt (percentila 95) și 162,6 cm pentru o femeie de talie mijlocie; înălțimea în șezut, de la scaun până în creștet, este de 91,8 cm, 97,7 cm, respectiv 85,7 cm.

Pentru duș, normele românești pe care le-am citit nu dau o înălțime. Reperul folosit aici este codul rezidențial internațional din Statele Unite (IRC), preluat de ghidul de planificare a băilor NKBA: un duș sau o cadă cu pară trebuie să aibă cel puțin 6 picioare și 8 inci, adică 2,03 m, „above an area of not less than 30 inches (762 mm) by 30 inches (762 mm) at the showerhead”. Restul dușului poate fi mai jos.

Cât de departe de peretele scund

Înălțimea la distanța x de peretele scund este h = p + x × tg α, unde p este înălțimea peretelui scund și α panta; distanța până la înălțimea H este x = (H − p) / tg α. Măsoară p și α pe finit; cum măsori corect și cât pierzi prin izolație și placare ai în articolul despre înălțimea minimă la mansardă. Pentru un perete scund de 1,20 m, minimul recomandat de NP 064 la pante între 20° și 45°:

Atenție la pardoseală. În baie ea crește frecvent față de restul mansardei: șapă, hidroizolație, plăci, uneori un podest pentru scurgeri. Orice ridicare Δ mută linia de 1,90 m spre interior cu Δ / tg α; la 40°, un podest de 10 cm (ipoteză de calcul) o mută cu 0,10 / 0,839 = 0,12 m. Grosimea reală o dă proiectantul de instalații.

Dușul: unde stai în picioare

Înălțimea și mărimea

La duș ridici și brațele: datele ANSUR II dau pentru prinderea verticală, cu brațul întins în sus, 196,4 cm la o femeie și 213,9 cm la un bărbat de talie mijlocie. Ghidul NKBA recomandă un duș de cel puțin 914 × 914 mm, cu un minim de cod de 762 × 762 mm. Locul unde stai drept și cade apa este spre partea înaltă; socotește înălțimea la marginea dinspre pantă, nu la mijloc.

Cădița ridică pardoseala

Cădița așezată pe pardoseală îți fură din înălțime cât este de înaltă. Fișa unei cădițe plate din oțel emailat dă o adâncime de 25 mm, dar o înălțime cu suport de 120 mm: un om de 1,87 m stă, de fapt, la 0,12 + 1,87 = 1,99 m. Soluțiile sunt cădița îngropată sau dușul la nivelul pardoselii, cu sifon sau rigolă; ambele cer grosime sub stratul finit: fie ridici toată pardoseala băii, fie cobori în planșeu, iar a doua variantă o decide inginerul structurist. Pantele și traseele sunt în articolul despre scurgerea și pompele de evacuare, alcătuirea etanșă pe lemn în cel despre hidroizolația pardoselii din lemn.

Para și panta udată

Para fixă de tavan are sens doar unde tavanul este înalt și orizontal. Varianta sigură este para de mână pe o bară verticală, cu bateria, pe un perete vertical din zona înaltă: fiecare își alege înălțimea.

Panta din interiorul dușului este, practic, un perete udat: sub pantă, tavanul înclinat intră în zona de stropire și se tratează ca perete de duș. Până unde urcă hidroizolația pe pereți și pe pantă este explicat în articolul despre hidroizolația pardoselii din lemn, la care am trimis mai sus.

Sticla tăiată după pantă

Peretele de duș standard este dreptunghiular și nu intră sub pantă; soluția este execuția pe măsură, cu latura de sus tăiată după unghiul tavanului. Fișa unui producător notează explicit că pantele și decupajele sunt posibile, cu sticlă securizată de 6 mm la ușă și 8 mm la segmentul fix, după DIN EN 12150. De verificat:

• Măsurarea se face la final. Serviciul de măsurare al aceluiași producător cere zona dușului terminată, cu plăcile și siliconul gata, și precizează că măsurătoarea nu garantează că peretele poate fi fabricat. Întreabă dinainte dacă unghiul tău este realizabil.
• Ușa stă în zona înaltă. Segmentul tăiat oblic este, de obicei, cel fix, iar foaia mobilă se rotește spre partea înaltă, fără să atingă panta.
• Stabilizatorul are nevoie de prindere. Stabilește cu furnizorul unde se fixează bara de rigidizare și dacă în spatele placării există suport solid.

Dușul sub fereastra de mansardă

Fereastra din planul acoperișului aduce lumină, dar nu adaugă înălțime; înălțime reală în partea joasă aduce doar o lucarnă. Dacă pui dușul sub fereastră, rama trebuie să suporte umiditatea: fișa în română a unei ferestre cu înveliș de poliuretan o descrie „rezistent la umezeală” și „ideal pentru încăperile cu umiditate ridicată”. La fereastra cu ax median jumătatea de jos a cercevelei intră în cameră la deschidere, deci nu o pune exact deasupra capului. Distanțele față de pardoseală sunt în articolul despre poziția ferestrei de mansardă; aerisirea băii are un articol separat în această categorie.

Cada sub partea joasă

În cadă stai jos, așa că ea iartă cel mai mult panta. Fișele unui producător de căzi din oțel emailat dau, pentru modelul de 1800 × 800 mm, înălțimea cu picioare de 555–560 mm și adâncimea interioară de 420 mm: fundul este la 0,135–0,14 m de pardoseală; la modelul de 1400 × 700 mm, calculul dă 0,145–0,16 m. Așezat cu spatele drept, capul ajunge la 0,135 + 0,857 = 0,99 m la o femeie de talie mijlocie și la 1,11 m la un bărbat foarte înalt, deci pentru stat în cadă ajunge zona de peste 1,20 m, cât are peretele scund minim din NP 064.

Problema este intrarea și dușul. Intri stând lângă latura lungă, peste marginea de 55–56 cm, deci latura de acces trebuie să fie unde stai drept. La duș stai pe fundul căzii: un om de 1,87 m are nevoie de 0,16 + 1,87 = 2,03 m deasupra pardoselii. Figura A10 din NP 064 arată cele două așezări:

• Paralelă cu peretele: în schița normativului, cada lungă stă lângă un perete de cel puțin 1,90 m, în zona cu peste 1,90 m. Lângă un perete scund obișnuit, cada paralelă cu el ocupă zona joasă, cu latura de acces spre interior: e bună pentru baie, dar dușul se face în altă parte.
• Perpendiculară pe peretele scund: capătul dinspre pantă primește picioarele, capătul dinspre zona înaltă spatele și, eventual, dușul. Fișele de mai sus pun scurgerea la capătul picioarelor, adică spre peretele scund, pe unde trec de obicei traseele de canalizare.

Fișa modelului de 1800 × 800 mm dă un conținut util de 150 l, deci o încărcare mare pe puțini metri pătrați: planșeul îl verifică inginerul structurist înainte să alegi cada.

WC-ul, lavoarul și oglinda

Pe WC stai jos, dar te ridici în fața lui. Fișa unui vas suspendat dă o ieșire din perete de 560 mm și marginea vasului la 410 mm, deci capul unui om așezat ajunge la 0,41 + 0,918 = 1,33 m la talie mijlocie și 1,39 m la un bărbat foarte înalt, plus grosimea capacului. Cei 70 cm ai normativului cad chiar în fața vasului, unde stai când te ridici. Peretele de instalații cu cadrul vasului împinge WC-ul spre zona înaltă; adâncimea lui o dă fișa cadrului (în exemplu, ipoteza este 20 cm). NP 057-02 cere ca pereții neportanți să fie verificați și la „greutatea unor obiecte sanitare suspendate” de cel puțin 1 kN, deci peretele care poartă vasul sau lavoarul se proiectează.

La lavoar stai în picioare și te apleci, de aceea NP 064 îl vrea în zona cu 1,90 m. Fișa unui lavoar de 60 × 48 cm recomandă pentru adulți marginea din față la 780–800 mm, iar NKBA dă un interval de 813–1092 mm. Cu lavoarul de 48 cm și pieptul de 25,3 cm al unui bărbat de talie mijlocie, spatele tău ajunge la 0,73 m de perete, iar capul stă deasupra lavoarului, așa că cei 1,90 m trebuie să existe deja la marginea lui din față.

Oglinda decide mai mult decât pare: nivelul ochilor este la 151,7 cm la o femeie și 164,0 cm la un bărbat de talie mijlocie, iar pe un perete scund de 1,20–1,30 m oglinda ar ajunge pe pantă. Lavoarul stă, deci, cel mai bine pe un perete vertical înalt: frontonul, un perete despărțitor perpendicular pe streașină sau peretele dinspre coamă.

Ușa, spațiul liber și alegerea dintre cadă și duș

NP 057-02 cere ușilor din locuință o lățime liberă de cel puțin 0,80 m și un sens de deschidere care să nu împiedice circulația și „să nu lovească persoanele care își desfășoară activitatea”. Ușa stă în zona cea mai înaltă, iar varianta care se deschide spre exterior sau glisantă eliberează fâșia pe care o folosești în picioare. În fața obiectelor, NKBA recomandă 762 mm liberi, iar în fața intrării în duș minimum 610 mm. Variantele pentru băile cu adevărat mici sunt în articolul despre baia mică la mansardă.

Decizia generală dintre cadă și duș ai în articolul de pe amenajareacasei.ro despre cadă sau duș. La mansardă, dușul cere partea înaltă, pe care o vor și lavoarul, și ușa, iar cada folosește partea joasă, dar încarcă planșeul. Când fâșia înaltă este îngustă, cada lângă peretele scund plus un duș mic în zona înaltă este frecvent varianta care încape.

Exemplu: baie de 2,00 × 2,50 m sub o pantă de 40°

Ipoteze: 2,00 m de la peretele scund la cel opus, 2,50 m de-a lungul streașinii, pantă finită de 40°, perete scund de 1,20 m, pardoseala finită socotită. După h = 1,20 + x × 0,839, ai 1,37 m la 0,20 m de peretele scund, 1,62 m la 0,50 m, 1,90 m la 0,83 m, 2,12 m la 1,10 m, 2,30 m la 1,31 m și 2,88 m la peretele opus.

Cu duș. Pe peretele scund se construiește un perete de instalații de 20 cm. Vasul WC ajunge cu marginea la 0,20 + 0,56 = 0,76 m (1,84 m înălțime), iar la 70 cm de peretele de instalații, adică la 0,90 m, sunt 1,955 m: regula NP 064 este respectată. Dușul de 90 × 90 cm stă în colțul înalt, între 1,10 și 2,00 m: la marginea lui joasă sunt 2,12 m, iar pe o cădiță cu suport de 12 cm rămân 2,00 m. Pătratul de 76 × 76 cm de sub pară începe la 1,24 m, unde sunt 2,24 − 0,12 = 2,12 m, peste reperul de 2,03 m. Lavoarul stă pe peretele lateral, cu utilizatorul între 1,0 și 1,6 m de peretele scund (2,04–2,54 m), cu oglinda pe același perete. Ușa, în peretele înalt, se deschide spre exterior.

Cu cadă. O cadă de 1700 × 750 mm se așază perpendicular pe peretele scund, cu capătul picioarelor la 0,30 m de el (1,45 m înălțime, peste cei 1,11 m ai capului unui om foarte înalt așezat) și cu spatele la peretele opus. Pentru duș în cadă stai la 1,30–1,60 m de peretele scund; socotind fundul la 0,16 m, valoarea cea mai mare de la modelele cu fișă completă, ai deasupra lui 2,29 − 0,16 = 2,13 m, respectiv 2,54 − 0,16 = 2,38 m. Un perete fix de sticlă tăiat după pantă ține apa în cadă.

Greșeli frecvente

• Dușul pus unde încape pe plan, fără secțiune: la 40°, un duș de 90 cm are marginea dinspre pantă cu 0,90 × 0,839 = 0,76 m mai jos decât cea dinspre interior.
• Cădița uitată în calcul, deși o cădiță pe suport ridică locul în care stai cu 12 cm.
• Regula „20° și 1,20 m” luată ca garanție: cu peretele de 1,20 m, 1,90 m la 70 cm apar abia la 45°.
• Dușul în cada de sub pantă, fără să socotești că stai pe fundul ei, la 13–16 cm deasupra pardoselii.
• Lavoarul pe peretele scund, cu oglinda pe pantă, care te obligă să te apleci zilnic.
• Sticla comandată înainte de faianță, deși măsurarea se face după plăci și silicon.
• Podestul pentru scurgeri decis după amplasarea obiectelor, deși mută toate liniile de înălțime spre interior.